In parte…

Duminica s-a citit un text la noi la biserica din Corinteni “Mai întâi de toate, aud că atunci când veniţi la adunare, între voi sunt dezbinări. Şi în parte o cred,” Si mi-au tot rasunat in minte cuvintele acestea doua “in parte” in ultimele zile, mai ales in contextul situatiei ciudate din mediul evanghelic roman din ultima vreme. Nu dezbinarile sunt problema principala, asa cum o arata si Pavel in acelasi text, mai departe, pentru ca ele sunt uneori necesare ca sa iasa la iveala cei ce au ratacit de la adevar. Pentru cei care nu stiu la ce ma refer e de-ajuns sa se intereseze putin pe internet in ce priveste politica evanghelicilor din ultimul timp si evenimentele ce au creat o adevarata efervescenta de comentarii si pareri care mai de care mai pline de pasiune.

In primul rand atunci cand auzim ceva rau despre cineva fie si din cea mai credibila sursa, poate ar trebui sa spunem si noi ca o credem, dar in parte. Nici un om nu este asa de rau cum pare si nici asa de bun. Dumnezeu este cel care cunoaste inimile cu adevarat. Cineva spunea “daca vrei sa cunosti pe cineva, intreaba-l ce parerea are de altcineva” Din raspunsul lui vei cunoaste multe despre omul respectiv. Se spune despre fratele Liviu Olah ca nu spunea nimic rau despre altii, ci avea o expresie, cea mai dura expresie a lui, “el e ca el si nimeni ca el” Pavel de multe ori ii lauda pe credinciosi, ii lauda pe cei din Galatia pentru credinta lor, care e vestita in intreaga lume si in privinta asta el nu adauga faptul ca ar crede doar in parte acest lucru. Dragostea crede totul si nu se gandeste la rau. Bineinteles ca dupa toate acestea harul de a deosebi bine duhurile este cel care ne tine pe linia dreapta. Dragostea este norma, iar darurile Duhului vin dupa ea ca importanta. Umblati dupa darurile cele mai bune, spune Pavel, dar va voi arata o cale nespus mai buna, si apoi urmeaza cea mai extraordinara definitie a dragostei (1 cor 13)

In al doilea rand, un duh de critica excesiva la adresa celor ce consideram ca s-au indepartat de adevar, bazati pe intelegerea noastra biblica, nu este potrivit cu invatatura crestina in ansamblul ei. Daca vrei sa scapi de intuneric, nu il mustra ci aprinde o lumina. Intr-adevar, apostolii avertizeaza impotriva ereticilor, chiar dand nume de multe ori, dar avem nevoie de un simt al proportionalitatii. Unii pun accentul in mod exagerat pe o doctrina si in felul acesta ajung la erezie, altii devin eretici accentuand prea mult combaterea si mustrarea intunericului cu ajutorul mintii lor dar fara lumina Duhului. Arhanghelul Mihail cand se impotrivea diavolului nu a spus nimic mai dur decat “Dumnezeu sa te mustre” dar Petru si ceilalti apostoli uneori au cuvinte foarte dure parca imprumutate din Psalmi la adresa vrasmasilor. “Si apostolii sunt oameni care au avut si ei greselile lor.” Isus el insusi a folosit cuvinte dure uneori, dar el era fara pacat. El chiar si atunci cand ii scotea pe oameni cu biciul afara din templu avea inima sfasiata de compasiune pentru ei, asemeni Dumnezeului vechiului testament care parca oscila intre razbunare si dorinta de a ierta si a reabilita. In masura in care vom avea aceasta atitudine si noi, vom avea libertatea si autoritatea spirituala sa-i corectam pe altii.

In al treilea rand, intunericul nu poate rezista in prezenta luminii. Daca apare intunericul inseamna ca in mod clar nu avem destula lumina. Avem teologie ceea ce e foarte bine, suntem organizati, avem cladiri, avem intalniri, avem activitati, dar ceva totusi lipseste. Daca am cerceta toate lucrurile si am lua ce este bun am fi castigati chiar si in situatia actuala. Oamenii sunt insetati dupa ceva ce nu gasesc in biserici iar cei ce sunt mai slabi in credinta risca sa fie amagiti de o evanghelie falsa.

In al patrulea rand, nu trebuie niciodata sa ne grabim sa judecam un om. Dumnezeu a randuit ca fiecare om sa moara o singura data si apoi vine judecata. El asteapta si nu ne judeca imediat asa cum o facem noi de multe ori. Pe de alta parte mai este scris ca cei care nu cred deja au fost judecati iar judecata lor este tocmai faptul ca iubesc intunericul. In atractia fata de intuneric, fata de minciuna, tocmai aici se afla si pedeapsa lor cea cumplita fie ca e vorba de cei care nu il cunosc pe Dumnezeu si sunt purtati de orice vant de invatatura, fie ca e vorba de cei care isi petrec timpul criticandu-i pe primii cu o ravna care nu izvoraste din Dumnezeu. Si acestia din urma iubesc tot intunericul.

Inteleptul Gamaliel a spus-o foarte bine “Daca aceasta lucrare nu este de la Dumnezeu, se va nimici singura…”

Advertisements

One Comment on “In parte…”

  1. reepichip says:

    de acord! in plus, Biblia, nu doctrina baptista este autoritatea suprema. Si ea vorbeste despre Duhul Sfant si despre darurile Lui in mod foarte clar, ca adica, le da cui, cand, si cum vrea El! Iar in privinta parerilor diferite intre crestini, tot ea, Biblia, (pentru ca din atitudinea mai marilor baptisti nu prea reiese) ne invata sa ne acceptam unii pe altii in dragoste, si sa ne rugam mereu ca Dumnezeu sa ne lumineze in toate privintele. Iar o atitudine de nemultumire fata de starea actuala a bisericii si o cautare sincera dupa “ceva mai mult”, este preferabila uneia de indiferenta sau nepasare, sau.. de ce sa nu recunoastem? de complacere in a fi caldicel. Si mai adaug doar atat, cine Il cauta in modul cel mai sincer pe Dumnezeu, si numai pe El, Il va gasi! Iar Biserica Baptista nu poate avea pretentia exculsivitatii :).


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s