Despre biserica

Unii nu inteleg de ce nu mai sunt la fel de implicat in programele bisericii in ultimul timp. Se gandesc poate ca e mult mai comod sa stai in banca si sa nu faci nimic. Ca si cum lucrarea Domnului ar trebui sa fie ceva incomod, ceva obositor, o povara. Dar nu e asa, jugul Lui e bun si sarcina usoara. Intr-adevar am fost foarte implicat: copii, tineret, orchestra, lectii chitara, pian, cor, fanfara, cor de tineri, bible school, tabere, intalniri de rugaciune, vizite pe la bolnavi cu tinerii. Erau saptamani la rand in care in fiecare zi eram la biserica. Fara sa ma mandresc pot spune ca eram unul din cei mai implicati in lucrarea bisericii. Imi place muzica, mereu am cautat sa am o relatie cu Dumnezeu si cu oamenii, lucrurile astea m-au atras spre lucrare. Placerea de a canta, aprecierea oamenilor si credinta ca fac ceva pentru Dumnezeu mi-au dat putere sa merg mai departe. Aprecierea oamenilor e cu doua taisuri insa intotdeauna. Daca faci ceva bun esti apreciat, laudat; daca te opresti esti criticat. Am ajuns sa inteleg intre timp si ceea ce conteaza cu adevarat inaintea lui Dumnezeu. Niciodata lucrarea ce o faci pentru El nu trebuie sa fie mai importanta decat relatia ce o ai cu El. Am inteles si faptul ca mult din ceea ce se intampla „la biserica” se intampla din obisnuinta, dintr-un fel de inertie, si nu pentru Domnul cu adevarat. Atunci a mai ramas doar asteptarea oamenilor de a continua sa fac ceea ce fac si teama de reactiile, neintelegerea sau criticile ce le-as primi daca as lua o atitudine, iar lucrurile astea intr-adevar au putere, chiar mai mare decat laudele si incurajarile, uneori, dar am realizat ca in felul asta nu pot sa continui, si nici nu ar avea vreun rost din punct de vedere spiritual, ba chiar mi-ar fi daunator – biblia avertizeaza de multe ori impotriva fricii de oameni si a cauta sa faci pe placul lor.

Read the rest of this entry »

Advertisements